A new headline..

New perspective, new conception, new line of thought.
Taking one last look into the past..

Should I ?

Haven't posted anything for a while, still thinking, maybe..
I don't know..
things are pretty much upside down.
Actually, they're a bit more..

But even when I'm confused, worried and constantly thinking.., I can't overlook the fact that You're still telling me to continue, despite everything.
Should I do that even if it wasn't my mistake ?

If I'm not asking too much, can You please give me a sign ?

Train - Shake Up Christmas

There are things in life which we regret.

Take Chances. Tell the truth. Date someone totally wrong for you. Spend all your cash. Fall in love. Get to know someone random. Be random. Say I love you. Sing out loud. Laugh at stupid jokes. Cry. Apologize. Tell someone how much they mean to you. Tell a jerk what you think. Laugh til your stomach hurts.

Rather not change at all than change into something worse.

Why is this happening ?
What's your purpose ?
What are You willing to do with this ?
Why can't it be the way I want, just once, only one time ?

I don't understand You.
I wish I can blame You for everything, i wish it would be that easy.

But in the middle of this I realized that You changed me, and maybe, that was Your plan.
And I think this is just the begining.

Zambesc si tot se fura.
Cauta sa fie adorati, sunt dea dreptul disperati dupa simpatie.
Ii vad speriati.
Fiecare cu cate o masca.
Isi ascund fetele adevarate.
Toti se feresc.


Toti sunt nesiguri.
Mai rar vezi, un raspuns sincer,
Doar la ocazii, un zambet din inima,
Niciodata afectiune sau Doamne fereste grija..
Dragoste ? huh, nedefinit..

Ura, cearta, neintelegeri.
Batjocura si ignoranta.
Goana dupa rau.
Prostie..
Speram sa nu ajung la asta, le acopera pe celelalte..


O realitate trista la care as vrea sa nu privesc, dar, nu pot.

Cateodata chiar mi-as dorii sa nu vad asta, sa ma cufund si eu in ignoranta, adanc,
sa ma agat poate, de prezent, fara vise, fara viitor.

Ce-o fi o fi, azi rau, maine.. la fel sau poate chiar mai rau.

Povestea unei flori..

Era dimineata,
Mergeam sigur pe trotuar,  cafeaua inghetase de mult, iar singurul tovaras care ma insotea era gerul.
Începutul unei zile perfecte de iarna.
In capatul acelui trotuar se afla un magazin, o florarie, singura din acea zona.
Trec pe langa ea, cu ochii atintiti spre vitrina si gandul sa cumpar un buchet, dar, nimic.
Era goala.
Tot ce era mai bun se vanduse.
Singurul lucru ramas pe scarile din fata magazinului era un ghiveci vechi;
Statea de mult timp acolo si nimeni nu se uita la el.
Soarele nu rasarise inca, doar vantul era prin zona si ii tinea de urat.
Era frig...
N-am gasit tocmai buchetul pe care il cautam, dar simteam ca e ceva special la acel ghiveci.
L-am luat acasa.
Timpul a trecut, l-am ingrijit, dar floarea care o asteptam cu atatea drag nu aparea.
Statea acolo singura, prea speriata ca sa rasara,
Doar gandul ca intr-o zi va reusi sa iasa din ghiveci o mai tinea in viata.
Astepta si tot astepta momentul, dar timpul ii zambea si trecea..
In cele din urma, renunta, arunca si ultima petala de speranta.
Atunci apar ciulinii..

Cateodata mai rasare si-o floare in ghiveciul meu murdar, ce incearca sa-si faca loc printre ei.
Incerc sa-i dau la o parte, dar nu ma lasa.
Sta intre ei.

Mi-as dorii sa arunc ghiveciul cu totul, poate in cele din urma voi uita de ea si cine stie, o-i gasii altul.
As vrea asta.

Dar nu pot.

Inca astept sa iasa din mijlocul lor.

[Uneori, cred că este bine să folosim și altceva în afară de vorbe pentru a ne exprima gândurile.
Se spune că o poză face cât o mie de cuvinte..]